Baltagul
De Mihail Sadoveanu
Cerinta: realizeaza un eseu in care sa prezinti trasaturi ale romanului / ale
romanului interbelic, prin referire la o opera literara, apartinand unui actor
canonic( Mihail Sadoveanu).
Romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu
este un roman realist de tip obiectiv.
Romanul este o creatie epica in
proza de mari dimensiuni, cu actiune complexa, desfasurata pe mai multe
planuri, in timp si spatiu precizate, antrenand un numar mare de personaje
puternic individua;izate. Prin multitudinea aspectelor infatisate, romanul
ofera o imagine asupra vietii.
Romannul “Baltagul” prezinta
monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand
in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan.
Insotita de Gheorghita, victoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau ,
pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii.
In acest roman al perioadei de
maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata pastorala, natura,
miturile, iuirea, arta povestirii, intelepciunea.
Romanul este structurat pe doua
coordonate fundamentale: aspectul realist (reconstituirea monografica a
lumii pastorale si cautarea adevarului) si aspectul mitic (sensul ritual
al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include modul de
intelegere a lumii de catre pesronaje, traditiile pastorale, dar si cominicarea
om- natura si mitul marii treceri.
Cautarea constituie axul romanului
si se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite
semnificatii. Victoria
reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei, ceea ce se
transpune intr-o dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine.
Pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ, de initiere a tanarului
(bildungsroman). Nechifor, personaj episodic, prezentat indirect apartine
planului mitic. Cautandu-l , Victoria , parcurge
simultan doua lumi: spatiul real, concret si comercial dar si o lume “de semne
si de minuni” al caror sens ea stie sa-
descifreze.
Motivul labirintului se
concretizeaza la nivelul actiunii, dar este semnificativ si la nivelul
titlului. Baltagul (toporul cu doua taisuri) este un obiect simbolic,
ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar, reparator.
Naratiunea se face la persoana a
III-a, iar naratorul omniprezent si omniscient reconstituie in mod obiectiv,
prin tehnica detaliului si observatiei, lumea satlui din munteni si actiunile
Victoriei. Desi naratorul omniscient este unic, la parastasul sotului, Victoria preia rolul
naratorului. Inteligenta si calculata, ea reconstituie crima pe baza propriilor
deductii si o povesteste veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe
criminali sa-si recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor.
Secventele narative sunt legate prin
inlantuire si alternanta. Naratiunea este predominanta, dar pasajele
descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret
fizic, individual ( portretul Victoriei sau al lui Gheorghita) si colectiv
(muntenii “locuitorii de sub brad”). Naratiunea este nuantata de secventele
dialogate sau de replici ale Victoriei, cum este laitmotivul rostit de femeie
in cautarea sotului, la fiecare popas: “ Nu s-a oprit cumva …asta-toamna un om cu
un cal negru tintat in frunte? Mie sa-mi spuneti cine a vazut un om calare de
la noi, calare, pe-un cal negru tintat in frunte si-n cap cu caciula brumarie.”
Timpul derularii actiunii este vag
precizat, prin repere temporale: “aproape de Sf Andrei, In Postul Mare, 10
Martie.” Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului, zona Dornelor si a
Bistritei, dar si cel de campie, Cristesti, in Balta Jijei. Fiind un roman
realist prin veridicitate, traseul urmar de Victoria impreuna
cu Gheorghita, pe urmele lui nechifor contine totponime existente pe harta.
Romanul este structurat in 16 capitole cu ctiune desfasurata cronologic,
urmarind momentele subiectului.
Personajul principal, femeia
voluntara este un “ exponent al spetei” in relatie cu lumea arhaica, dar si o
individualitate, prin insusirile sale: In cautarea barbatului, Victoria pune
spirit de vendetta si aplicatie de detectiv. Vitoria e un
Hamlet feminin, care banuieste cu metoda, cerceteaza cu disimulatie, pune la
cale reprezentatiuni tradatoare si, cand dovada s-a facut, da drum
razbunarii.”.
Apartinand lumii arhaice,
patriarhale, Vitoria transmite
copiilor respectul traditiilor si este refractata la noutatile civilizatiei: “In
tren esti olog, mut si chior.” Ca mama, ii interzice Minodorei sa se
indeparteze de traditie. (“ Iti arat eu coc, valt si bluza…! Nici eu,
nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de acestea—si-n legea noastra
trebuie sa traiesti si tu!”) si contribuie prin calatorie la
maturizarea lui Gheorghita. Respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta ( a
primit plosca si a facut frumoasa urare miresei) si vegheaza la indeplinirea
randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul, drumul la cimitir,
bocitul, slujba religioasa, pomana, praznicul.
Sotie iubitoare porneste in cautarea
barbatului. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului si gesturile concewntreaza
iubirea si durerea pierderii sotului.
Personajul complex este realizat
prin tehnica basoreliefului si
individualizat prin caracterizare directa si indirecta (prin fapte, vorbe,
gesturi, relatii cu alte personaje, nume).
Portretul fizic releva frumusetea
personajului prin tehnic detaliului semnificativ:” Nu mai era tanara, dar avea
o frumusete neobisnuita in privire. Ochii ii straluceau ca-ntr-o usoara ceata
in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase.”
Natura devine o cutie de rezonanta a
sentimentelor femeii, indrumand-o in cautarea sotului sau: la Dorna si la
Crucea Talienilor, vantul o anunta ca se afla pe drumul cel bun.
Personajul secundar, Gheorghita,
reprezinta generatia tanara, care trebuie sa ia locul tatalui disparut. Romanul
poate fi considerat initiatic, deoarece prezinta drumul spre maturizarea lui
Gheorghita.
Romanul are caracter monografic
deoarece infatiseaza viata muntenilor, ocupatiile, traditiile, obiceiurile si
principalele lor trasaturi: muncitori, iubitori si veseli.
In concluzie, Romanul “Baltagul” de
Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic deoarece este un roman realist in
sensul cel mai propriu.
"Vitoria" pentru numele lui Dumnezeu,nu "Victoria"!!!!
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere