Mara

De Ioan Slavici

            Opera literara “Mara” este un roman traditional de tip obiectiv apartinand realismului prin diferite particularitati.

            In primul ran d este un roman, prin amploarea actiunii, desfasurata pe mai multe planuri, cu un conflict complex si prin prezenta unor personaje numeroase. Este un roman traditional de tip obiectiv, prin specificul relatiei narator- personaj si al naratorului amniscient si omniprezent.

            In al doilea rand este un roman realist, prin urmatoarele trasaturi: tematica, obiectivitatea perspectivei narative (narator omniscient, omniprezent, detasat), construirea personajelor in relatie cu mediul in care acestea treiesc, prezentarea unei lumi omogene si a unor personaje tipice, tehnica detaliului semnificativ, absenta idealizarii, veridicitate, stil sobru. Problematica sociala este de factura realista: relatia individ colectivitate, in contextul patrunderii relatiilor capitaliste si al dezvoltarii targurtilor de provincie, a breslelir, in Ardeal, la sf sec al XIX-lea. Romanul reflecta obiectiv si verosimil o lume pestrita si totusi omogena, alcatuita din “targoveti, breslari, adica negustori so mica burghezie”, cu problemele de convieture religioasa generate de coexistenta mai multor etnii. Sunt prezente in roman forme narative asimilate de traditia literara realista, precum tema banului sau cea a vaduvei, a femeii voluntare.

            Naratiunea este realizata la persoana a III-a, dar nu exclude analiza psiholagica. Prin utilizarea larga a stilului indirect liber si contaminarea limbajului naratorului de limbajul personajelor, naratorul depaseste cadrul omniscientei.

            Tema romanului este prezentarea eforturilor unei femei vaduvei dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. In acest roman, autorul considera banul o valoare pozitiva, iar energia intrprinzatoare a eroinei un fapt foarte stimabil. De asemenea, Mara poate fi citit atat ca roman de familie cat si ca bildungsroman.

            Mara, precupeata de la Radna, domina intregul roman prin forta ei, prin pregnanta trasaturilor si prin complexitate. Este energica, voluntara, calculata, optimista. Trasaturile ies la iveala prin caracterizare indirecta, din vorbele, gesturile, faptele si gandurile eroinei.

            Portretul  ei fizic, realizat in mod direct de natator la inceputul romanului, in maniera realista, prin acumularea detaluilui, sugereaza masivitate, stabilitate: “ Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant, Mara sta ziua toata sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce.” Sufletul ei este dominat  de doua pasiuni: copiii si banii.

            Stilul narativ este sobru, impersonal.

            Stilul indirect liber, utilizat in portretizare si analiza psihologica, genereaza ambiguitate artistica, deoarece naratorul penduleaza intre indentificarea cu personajul si detasarea oarecum ironica de acesta: “ A ramas Mara, saraca, vaduva cu doi copii, saracutii de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a lasat sa mai aiba si noroc.”

            Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ si sustin realismul romanului. Descrierea este cel mai adesea subiectiva si reconstituie intr-o maniera

documentara universul social prezentat. De  asemenea, confera iluzia vietii in desfasurare si reflecta simpatia scriitorului fata de valorile lumii evocate. Naratiunea are functia de reprezentare a realitatii si aceea de semnificare. Dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica. Scenele dialogate contribuie la analiza psihologica a personajelor.

            In concluzie, opera literara Mara de Ioan Slavici este un roman realist, prin tema, perspectiva narativa omniscienta, prin prezentarea unei lumi omogene si a unui anumit tip de personaje, prin stilul impersonal si sobru. In viziune realista sunt infatisate relatiile dintre cominitate (sociala, etnica, religioasa) si individ, dintre parinti si copii, dintre soti, dar si aspecte ale psihologiei feminine( iubirea materna si iubirea pasiune).